Introducere in Lumea Animala

Animalele formează cel mai mare regn din cele cinci ale lumii naturale. Deşi au evoluat în urma altor fiinţe vii, ele reprezintă acum forma de viaţă dominantă pe Pământ. Între însuşirile care le-au făcut să evolueze, se numără capacităţile de a-şi adapta comportamentul şi de a se deplasa. Pe lângă caracteristicile prin care se disting animalele, această secţiune examinează modul în care au evoluat acestea, reacţiile lor şi modul în care le clasifică biologii. De asemenea, această rubrică va examina numeroasele ameninţări cu care se confruntă animalele.

CE SUNT ANIMALELE?
Cu aproape două milioane de specii identificate şi încă mai multe pe cale de a fi descoperite, animalele sunt fiinţele vii cele mai diverse de pe planetă. Timp de peste un miliard de ani, ele s-au adaptat la lumea schimbătoare din jurul lor, dezvoltând o mare diversitate de stiluri de viaţă în lupta pentru supravieţuire.
La o extremă, se află animalele de pradă rapide, cum ar fi rechinii, felinele mari şi păsările de pradă. La cealaltă extremă “rămăşiţele” neobservabile trecute prin ciurul şi dârmonul lumii animale, trăind nevăzute în sol sau pe fundul mărilor. Împreună, formează regnul animal-o colecţie vastă de fiinţe cu o biologie comună şi care ocupă un loc dominant în cadrul vieţii de pe Pământ.

CARACTERISTICILE ANIMALELOR
Animalele sunt uşor de deosebit de alte forme de viaţă deoarece multe dintre ele se pot deplasa.Deşi această regulă funcţionează pentru majoritatea animalelor care trăiesc pe sol, ea nu se aplică numeroaselor animale care trăiesc în apă.
Aici, numeroase animale îşi petrec viaţa de adult într-un singur loc, iar unele au braţe târâtoare sau tentacule care le fac să semene foarte mult cu nişte plante. Un mod mai sigur de a identifica animalele este în funcţie de caracteristicile lor biologice de bază – corpul le este alcătuit din numeroase cellule şi au nervi şi muşchi care le permite să reacţioneze la lumea din jurul lor.Cel mai important, îşi iau energia de care au nevoie asimilând hrană.
Animalele sunt foarte complexe şi excepţional de sensibile în comparaţie cu alte forme de viaţă.
Chiar şi cele mai simple animale reacţionează rapid la schimbările din jurul lor, dându-se înapoi în faţa potenţialelor pericole sau întinzându-se după hrană.
Animalele cu un sistem nervos bine dezvoltat pot face mult mai multe, ele pot învăţa din experienţă –o capacitate unică în lumea animală.

Principalele pasari rapitoare

Principalele pasari rapitoare
In tara noastra, putem intalni si alte specii de pasari rapitoare, de zi sau de noapte, intalnite in toate tipurile de relief din tara noastra: munte, campie, deal.
Cateva specii de pasari intanite la noi:
-Eretele
Si acesta se imparte in:
-Eretele alb
-Eretele pitic
Este numele unui gen de pasari rapitoare de zi cu corpul zvelt, cu ciocul scurt si foarte incovoiat si cu cate un smoc de pene pe partile laterale ale capului.
Eretele alb supranumit si Circus macrourus, dupa denumirea din limba latina, este o pasare migratoare, rapitoare care apartine familiei „Accipitridae”, din ordinul „Falconiformes”.
Aceasta pasare este de talie mijlocie cu o lungime cuprinsa intre 40 - 50 cm iar cu aripile deschise si intinse, poate atinge latimea de 1,2 m. Masculul este de culoare cenusie avand varful aripilor de culoare negru, iar femela este de culoarea cafenie bruna. Aceste pasari cuibaresc mai rar in tara noastra, iar arealul lui de raspandire fiind tinuturile de stepa sau smarcuri din sud-estul Europei, ca si unele regiuni din Dobrogea. Pasarea isi face cuibul pe sol, intotdeauna in apropierea apelor, in care femela depune intre 3 - 5 oua albe in luna Mai, acestea fiind de culoare alba, punctate cu brun, care vor fi clocite numai de femela o perioada de 30 de zile.
Acesta se hraneste in special cu rozatoare mici, sobolani, soricei, chitcani dar nu refuza nici soparlele sau insectele (favoritele fiind lacustele).

Pajura
Despre Pajura putem spune ca este o specie de pasari rapitoare, in comparatie cu Vulturul este mai mica, avand un cioc cu cioc puternic ca la toate pasarirele rapitoare folosit la sfasierea si ruperea carnii de pe oase, este taios si incovoiat la varf, fiind dotata cu gheare lungi si ascutite, iar zonele specifice unde le putem intalni sunt regiunile de munte.

Vulturul
Vulturul, este o pasare rapitoare de dimensiuni mari (nu la fel de mare ca Vulturul Plesuv) dotat cu aripi lungi (anvergura acestora poate depasi pana si un 1.35 - 1.60), cu cioc puternic (folosit la sfasierea carnii de pe oase si la uciderea imediata a prazilor: iepuri, pasari, pesti) si gheare groase care folosesc la prinderea altor pasari sau pesti (in unele cazuri). In functie de familia din care face parte, putem intalni:
-Pithecophaga jeffery
-Aquila chrysaetos cu urmatoarele subspecii:
* Spizastur
*Ichthyophaga
* Hieraaetus
Etc.

Zaganul
Zaganul este o specie de vultur, uneori confundati cu Aquila chrysaetos. Aceasta specie a fost declara "specie disparuta" in tara noastra. In luna aprilie a anului 2009, un grup de vanatori din Mehedinti au semnalat prezenta zaganului sau a vulturului cu barba, cum m-ai este supranumit, in zona Pesterii Topolnita.
Zaganii mai traiesc in prezent in Muntii Pirinei, Alpi, Caucaz, Pamir, Altai, Insula Creta, Tibet, Himalaya.

Caractere generale

Corpul păsărilor răpitoare este robust cu piept dezvoltat, corpul fiind relativ scurt. Capul este mare în raport cu corpul, au ochii mari bine dezvoltați, gâtul scurt și musculos. Păsările au un cioc ascuțit puternic, partea superioară a ciocului este mai lungă și încovoiată în jos. Picioarele păsărilor răpitoare sunt puternice cu degete prevăzute cu gheare lungi, încovoiate și ascuțite. Aripile păsărilor sunt bine dezvoltate, cu pene lungi care le permite o planare în zbor pe timp îndelungat.

Organele de simț

Organele de simț cel mai bine dezvoltate la aceste specii sunt văzul și auzul. Păsările au în ochi pe retină două pete galbene (fovea centralis) care le asigură o vedere binoculară clară la distanțe mari. Comparat cu vederea omului, o pasăre răpitoare are văzul de 4 ori mai bun. Păsările pot deosebi și culorile.

Hrana, răspândire

Cele mai multe specii sunt carnivore, prada la unele din ele fiind cadavre (vulturii pleșuvi). Păsările răpitoare se pot întâlni cu excepțiaAntarcticii pe toate continentele lumii. În Europa, speciile mai răspândite sunt Aquila chrysaetos, Falco tinnunculus și Buteo buteo.


Комментариев нет:

Отправить комментарий

Подписаться на: Сообщения (Atom)